Pe scena intimă a Marelui Studio RTL2, Raphaël a susținut un concert de o apropiere rară, în fața ochilor uimiți ai unui public ales cu grijă. Înconjurat de muzicienii săi fideli, artistul a navigat între piese de pe cel mai recent album al său, Une autre vie, și clasicele sale, oferind peste o oră de spectacol plin de emoție și sinceritate.
A fost un Raphaël luminos, cu ochelari fumurii pe nas și cămașă în culorile stațiunii, cel care s-a lansat în aventura acestui concert "Très Très Privé". Încă de la început, atmosfera a fost teintată de o complicitate palpabilă, vizibilă mai ales în schimbul de priviri dintre cântăreț și fiul său, Alioșa, prezent în sală. Prezența băiatului, care cânta fiecare cuvânt cu fervoare, nu numai că l-a încântat pe tatăl său, dar a adăugat și un strat de intimitate evenimentului.
Artistul, deschizându-se cu umor și abnegație despre viața sa și despre anxietatea de a cânta într-un cadru atât de intim, a reamintit publicului său importanța acestor momente de împărtășire. Rememorarea târgurilor din copilărie, unde îl imita pe David Bowie în timp ce părinții săi erau ținuți la distanță, a punctat cu lejeritate aceste dulci confidențe.
Raphaël și-a surprins, de asemenea, publicul reinterpretând unele dintre cele mai cunoscute cântece ale sale, precum Caravane și 150 ans, aducându-i un omagiu lui Alain Bashung cu Les salines și făcând propria versiune a hitului Ébloui par la nuit al lui Zaz. O versiune foarte personală pe care, potrivit artistului, nimeni nu o apreciază.
Concertul Très Privé al lui Raphaël a fost un adevărat deliciu pentru publicul dornic să îl redescopere pe artist într-o lumină mai personală și mai intimă. Atât setlistul, cât și atmosfera pe care a creat-o au făcut din acest eveniment o invitație în inima universului său muzical. Cei care căutau un concert rock cu schimburi mai dinamice cu publicul ar fi putut găsi acest spectacol singular diferit, dar sinceritatea și apropierea oferite aici fac din el o experiență unică.
Apariția lui Raphaël la Grand Studio RTL2 va rămâne în memorie ca un moment de complicitate muzicală, în care artistul, dincolo de setlistul său variat și de anecdotele emoționante, a creat o legătură de neșters cu publicul său.
